Lacul Lumina
Rute de acces:
1) Tulcea port - Ceatalul Ismail - Partizani (brațul Sulina) - Maliuc - Mila 14 - Canalul Crișan - Caraorman - Canalul Caraorman - Lacul Puiu - Lacul Lumina;
2) Tulcea - Sulina - Împuțita - Canalul Roșu - L. Roșu - L.Puiu - L. Lumina.
Lacul Lumina este un lac aparținând rezervației biosferei Deltei Dunării (sub Administrare RBDD), situat pe malul drept al Brațului Sulina și la 40 km de orașul Sulina, la mila 13,. Lac rezultat în urma depunerii aluviunilor maritime.
Lacul Lumina este un important centru turistic și punct de plecare în explorarea Deltei, cu posibilități de cazare. În zonă a fost construit un obelisc cu ocazia inaugurării canalului Sulina. Având o suprafață mare de 1367,5 ha și adâncă (aprox. 1-3m), plaurii schimbă des configurația malurilor și cunosc cea mai largă dezvoltare din Deltă.
Lacul Lumina este un loc senzațional de pescuitul de răpitori și în mod special știuca (zonă de pescuit sportiv). Se poate pescui doar din barcă. În lac se poate foarte mult caras mare, crap, plătică, roșioară, biban, șalău, somn dar și alte exemplare de colecție.
Lacul Lumina are mai multe zone distincte, unde se pescuiește foarte bine știuca în partea de N-E, unde de obicei sunt multe insulițe (plauri) cu stuf. În partea de nord a lacului se află cel mai cunoscut loc numit "Lasencova", care se găsește într-o zonă unde apa este limpede și există brădiș. Pe malul de vest al lacului s-au format golfuri.
Turiștii care își petrec concediul în Delta Dunării au la dispoziție numeroase posibilități de petrecere a timpului liber, de la turismul pentru odihnă la excursiile pe canalele și lacurile din această zonă. Pentru cei mai curioși există posibilitatea explorării peisajului sălbatic și liniștit prin intermediul plimbărilor cu bărci de mici dimensiuni, care permit un acces mai facil la zone ferite de ochiul turiștilor și pe care doar localnicii sau ghizii turistici le cunosc.
Cea mai largă dezvoltare a plaurului se găsește în complexul lacustru Roșu-Puiu-Lumina. Specific zonei, plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de rădăcini, ierburi, stuf, resturi organice și sol. Foarte importanți în constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), în care se acumulează gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv și ruperea lui în urma acțiunii valurilor. Grosimea lor variază între 0.50 și 1.50 m. Aceștia pot fi: mobili (deplasându-se pe lacuri la voia întâmplării sub acțiunea vântului și a curenților de apă), împotmoliți (în zonele mai puțin adânci, atunci când nivelul apei este mic), fixați (de alții plaurii împotmoliți, sub aceștia însă existând un strat de apă), care reprezintă un excelent habitat pentru anumite specii de pești cum ar fi: somn, crap, caras, etc.
Plaurii pot fi comparați cu niște bucăți de puzzle împinse de vânt pe suprafața unui lac, așezându-se la întâmplare într-un colț al acestuia. Având diferite forme și dimensiuni între aceștia rămân goluri, ochiuri de apă ("japse") unde se pescuiește cu succes chiar și știuca.
Fauna deși specifică lacurilor din Delta Dunării (pelicani, lebede, cormorani, pescăruși) se întâlnesc și exemplare rare precum rața cu ciuf (Netta rufina,) pasăre migratoare văzută în mijlocul lunii ianuarie.
Tot pe plaur trăiesc porcul mistreț, câinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.