Pădurea Letea

                                      Letea - cel mai conservat sat din Delta Duanrii

   Acces din Crisan pe Dunarea Veche - Canal Magiaru la 15 km cu barca sau cu salupa sau acces de la Tulcea - 75km pe apa pe bratul Chilia pana la Periprava.De la Periprava la Letea 15 Km pe drum auto. Populatie - 404 locuitori 155 de gospodarii Obiective de vizitat:
      Aspectul traditional al satului,
      Padurea Letea declarata monument al naturii cu stejari seculari (400 si 700 ani) si liane, fasii de padure (hasmace) strabatute de dunele de nisip (cea mai inalta 15 m),
     Bucataria traditionala specifica”.
    Padurea Letea, un peisaj de poveste, o padure ca in legendele cu zane. Cea mai nordica padure subtropicala din Europa, formata pe grindul nisipos Letea din fasii de padure (hasmacuri) dezvoltate printre dunele de nisip. Mergand prin padure treci printr-o uluitoare schimbare de peisaj, de la padure subtropicala la desert in numai 2-300 de metri. In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale, dintre care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania
   Vegetatia este formata din stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (Fraxinus pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, Cornus sanguinea, Rhamnus frangula, Rhamnus cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.). Pe langa acestea mai sunt si plantele cataratoare care au dat faima acestor locuri: Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).
      Pasarile sunt reprezentate de codalb (Haliaeetus albicilla), soimuletul de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster) etc. Cateva raritati herpetologice fac parte din aceasta fauna: soparla de nisip (Eremias arguta) si vipera de stepa (Vipera ursinii renardi). Pe langa toate acestea, cei mai impotanti sunt caii salbatici si cei salbaticiti. Cateva sute de cai salbatici traiesc in Padurea Letea si pe pajistile din imprejurimi. Nu este nimic mai spectaculos decat o herghelie de cai salbatici ce trec in galop peste dunele de nisip.
      In 1930, o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire, iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. In 1980, Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei, iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD.

                   Grindul Letea
               Relieful este predominat de dune de nisip ale căror altitudine variază între 3-10 m. Între aceste dune se găsesc o serie de depresiuni dezvoltate mai mult pe lungime, sub formă de benzi, care sunt ocupate de vegetație arboricolă. Aceste depresiuni poartă numele de hasmacuri. Într-unul dintre aceste hasmacuri se găsește și Pădurea Letea (rezervație forestieră), cunoscută de localnici sub numele de Pădurea Hasmacu Mare.
Formare: Teren de nisip de origine marina aflat intre bratul Chilia si bratul Sulina. Se presupune ca aceste dune de nisip, asemenea celor din Caraorman, fac parte din bariera de nisip care separa golful Tulcea (aflat pe actuala suprafata a Deltei) de Marea Neagra. Aceasta bariera de nisip, orientata nord-sud, a facut ca golful Tulcea sa se transforme in prima faza intr-o laguna si apoi in Delta Dunarii, prin colmatarea gradata a lagunei. Pe grindul Letea s-a dezvoltat o padure unica in aceasta zona a Europei. In padurea Letea, pe sol nisipos, cresc in mod neobisnuit specii de arbori care in mod normal nu apartin acestui ecosistem: frasinul pufos (raritate botanica), stejarul brumariu (care atinge 25m, iar unii au intre 700 si 400 de ani), ulmul, arinul, girnita. Desi clima nu e mediteraneeana, in padurea Letea gasim plante cataratoare, sub forma lianelor. Padurea este, de asemenea un ecosistem in care traiesc multe reptile (sopirle, serpi) dar si pasari rapitoare care se hranesc cu acestea.
ARBDD le ofera turistilor trei trasee pe Grindul Letea. Fiecare dintre ele leaga cele cinci sate ale grindului si traverseaza diferite habitate de fauna; drumetia dureaza de la doua la patru ore. La sediul ARBDD din Tulcea sunt disponibile pliante cu harti ale traseelor.
Fauna: Pe insula vei intalni cai semi salbatici pascand, acest loc este si habitatul enotului (asemanator cainelui), al vulpii, al vidrei si al veninoasei Vipera Renardi, vulturi plesuvi si cu coada alba, gai negre si soimi se invartesc in aer, in timp ce satele atrag prigorii in culori vii, rosu si turcoaz, si dumbravence. Plaurii si mlastinile sarate sunt frecventate de ciovici si de picioroange.
       Arheologii au descoperit pe Grindul Letea ruine romane si genoveze din Evul Mediu; dovezile arata ca de atunci grindul a fost permanent locuit, desi satele din prezent nu sunt decat niste catune ceva mai rasarite. Drumurile se reduc la carari largi cotropite de ierburi, marginite de gardurile de nuiele ale caselor joase, acoperite cu sindrila. Majoritatea oamenilor se deplaseaza pe jos, pe bicicleta, calare sau cu caruta.
     Ca si Periprava, Sfistofca si Cardon (cel mai mic sat de pe grind - un recensamant din 1992 a numarat 19 locuitori) sunt locuite preponderent de lipoveni vorbitori de rusa. Letea are mai degraba caracteristici ucrainene. In sat exista un schit “Nasterea Maicii Domnului” (mica manastire).
Satul CA. Rosetti este centrul comunal al grindului; aici, majoritatea locuitorilor sunt romani. Cauta bisericile cu acoperis in forma de bulb de ceapa. Oamenii se ocupa in general cu indeletnicirile traditionale: ceva agricultura si cresterea animalelor, alaturi de pescuit, vanatoare, stuparit si taiatul stufului. Aceste activitati sunt insa interzise n zonele care fac parte din rezervatia de flora si fauna Padurea Letea