Padure

Pădurea Caraorman: se întinde pe o suprafață de 3000ha, situată în centrul grindului Caraorman, la sud de Brațul Sulina printre dunele de nisip, pe un teren nisipos de origine marină s-a dezvoltat o pădure de stejari (de peste 30m înălțime), cu ramuri impunătoare și vegetația bogată fac o umbră atât de deasă încât există locuri foarte întunecoase, care au dat numele pădurii (Pădurea Neagră), care prin prezența unei specii de liane și a altor plante agățătoare conferă acestei păduri un aspect subtropical. Prezența acestei liane este o mare curiozitate (Periploca greacă de origine mediteraneeană cu o lungime de 25m – unică în Europa) care atinge limita nordică de răspândire. Aceste plante împreună și cu alte plante agățătoare cum ar fi: vita-de-vie sălbatică, iedera, hameiul și curpenul conferă acestei păduri un aspect subtropical. Dintre arborii din Pădurea Caraorman putem enumera: stejari seculari de 25m înălțime, ulmi, sălcii, plopi albi și negrii, arini, frasini pufoși, aceștia din urmă fiind o raritate botanică.

În această pădure s-au semnalat cuiburi de vultur codalb, prin protecția pădurii asigurându-se în același timp și protecția acestei specii, alte specii de păsări am mai putea adăuga și corbii. Ceea ce o deosebește de pădurea Letea este lipsa lianei grecești și a viperei de stepă. Pădurea face parte din aceeași linie cu Pădurea Letea. În 1940 a fost declarată monument al naturii.

Pădurea Caraorman este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Delta Dunării, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere.

Ce căutăm: În Pădurea Caraorman întâlnim locuri deosebite cum ar fi „Fântâna Vânătorilor” unde putem vedea un stejar vechi de 400 de ani cu o circumferința a trunchiului de 4m, stejar care a fost de numit „Stejarul îngenuncheat” datorită ramurilor ce s-au întins pe pământ. „Stejarul îngenuncheat” (700ani) face parte integrantă din peisajul mirific al Pădurii Caraorman și implicit din peisajul unic al Deltei Dunării.

Acces: Din satul Caraorman, se poate ajunge pe jos, străbătând satul și apoi intrând pe drumul spre pădure, nu aveți cum să-l ratați pentru că este singurul drum iar pădurea deja se vede de la marginea satului. Daca doriți o călătorie mai comodă puteți închiria o căruță din sat.

                                      Letea - cel mai conservat sat din Delta Duanrii

   Acces din Crisan pe Dunarea Veche - Canal Magiaru la 15 km cu barca sau cu salupa sau acces de la Tulcea - 75km pe apa pe bratul Chilia pana la Periprava.De la Periprava la Letea 15 Km pe drum auto. Populatie - 404 locuitori 155 de gospodarii Obiective de vizitat:
      Aspectul traditional al satului,
      Padurea Letea declarata monument al naturii cu stejari seculari (400 si 700 ani) si liane, fasii de padure (hasmace) strabatute de dunele de nisip (cea mai inalta 15 m),
     Bucataria traditionala specifica”.
    Padurea Letea, un peisaj de poveste, o padure ca in legendele cu zane. Cea mai nordica padure subtropicala din Europa, formata pe grindul nisipos Letea din fasii de padure (hasmacuri) dezvoltate printre dunele de nisip. Mergand prin padure treci printr-o uluitoare schimbare de peisaj, de la padure subtropicala la desert in numai 2-300 de metri. In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale, dintre care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania
   Vegetatia este formata din stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (Fraxinus pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, Cornus sanguinea, Rhamnus frangula, Rhamnus cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.). Pe langa acestea mai sunt si plantele cataratoare care au dat faima acestor locuri: Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).
      Pasarile sunt reprezentate de codalb (Haliaeetus albicilla), soimuletul de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster) etc. Cateva raritati herpetologice fac parte din aceasta fauna: soparla de nisip (Eremias arguta) si vipera de stepa (Vipera ursinii renardi). Pe langa toate acestea, cei mai impotanti sunt caii salbatici si cei salbaticiti. Cateva sute de cai salbatici traiesc in Padurea Letea si pe pajistile din imprejurimi. Nu este nimic mai spectaculos decat o herghelie de cai salbatici ce trec in galop peste dunele de nisip.
      In 1930, o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire, iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. In 1980, Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei, iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD.

                   Grindul Letea
               Relieful este predominat de dune de nisip ale căror altitudine variază între 3-10 m. Între aceste dune se găsesc o serie de depresiuni dezvoltate mai mult pe lungime, sub formă de benzi, care sunt ocupate de vegetație arboricolă. Aceste depresiuni poartă numele de hasmacuri. Într-unul dintre aceste hasmacuri se găsește și Pădurea Letea (rezervație forestieră), cunoscută de localnici sub numele de Pădurea Hasmacu Mare.
Formare: Teren de nisip de origine marina aflat intre bratul Chilia si bratul Sulina. Se presupune ca aceste dune de nisip, asemenea celor din Caraorman, fac parte din bariera de nisip care separa golful Tulcea (aflat pe actuala suprafata a Deltei) de Marea Neagra. Aceasta bariera de nisip, orientata nord-sud, a facut ca golful Tulcea sa se transforme in prima faza intr-o laguna si apoi in Delta Dunarii, prin colmatarea gradata a lagunei. Pe grindul Letea s-a dezvoltat o padure unica in aceasta zona a Europei. In padurea Letea, pe sol nisipos, cresc in mod neobisnuit specii de arbori care in mod normal nu apartin acestui ecosistem: frasinul pufos (raritate botanica), stejarul brumariu (care atinge 25m, iar unii au intre 700 si 400 de ani), ulmul, arinul, girnita. Desi clima nu e mediteraneeana, in padurea Letea gasim plante cataratoare, sub forma lianelor. Padurea este, de asemenea un ecosistem in care traiesc multe reptile (sopirle, serpi) dar si pasari rapitoare care se hranesc cu acestea.
ARBDD le ofera turistilor trei trasee pe Grindul Letea. Fiecare dintre ele leaga cele cinci sate ale grindului si traverseaza diferite habitate de fauna; drumetia dureaza de la doua la patru ore. La sediul ARBDD din Tulcea sunt disponibile pliante cu harti ale traseelor.
Fauna: Pe insula vei intalni cai semi salbatici pascand, acest loc este si habitatul enotului (asemanator cainelui), al vulpii, al vidrei si al veninoasei Vipera Renardi, vulturi plesuvi si cu coada alba, gai negre si soimi se invartesc in aer, in timp ce satele atrag prigorii in culori vii, rosu si turcoaz, si dumbravence. Plaurii si mlastinile sarate sunt frecventate de ciovici si de picioroange.
       Arheologii au descoperit pe Grindul Letea ruine romane si genoveze din Evul Mediu; dovezile arata ca de atunci grindul a fost permanent locuit, desi satele din prezent nu sunt decat niste catune ceva mai rasarite. Drumurile se reduc la carari largi cotropite de ierburi, marginite de gardurile de nuiele ale caselor joase, acoperite cu sindrila. Majoritatea oamenilor se deplaseaza pe jos, pe bicicleta, calare sau cu caruta.
     Ca si Periprava, Sfistofca si Cardon (cel mai mic sat de pe grind - un recensamant din 1992 a numarat 19 locuitori) sunt locuite preponderent de lipoveni vorbitori de rusa. Letea are mai degraba caracteristici ucrainene. In sat exista un schit “Nasterea Maicii Domnului” (mica manastire).
Satul CA. Rosetti este centrul comunal al grindului; aici, majoritatea locuitorilor sunt romani. Cauta bisericile cu acoperis in forma de bulb de ceapa. Oamenii se ocupa in general cu indeletnicirile traditionale: ceva agricultura si cresterea animalelor, alaturi de pescuit, vanatoare, stuparit si taiatul stufului. Aceste activitati sunt insa interzise n zonele care fac parte din rezervatia de flora si fauna Padurea Letea