Satul Caraorman

Caraorman - sat in inima Deltei Dunării

    Numele CARAORMAN vine din limba turcă şi înseamnă Pădurea Neagră. Satul se întinde pe o lungime de 3.5 Km şi aproximativ 500 de m lăţime şi este situat pe grindul Caraorman, între braţul Sulina şi braţul Sfântul Gheorghe, la 12 Km de comuna Crisan. Grindul Caraorman este un câmp cu un sol nisipos de origina marină, cu o lungime de 18 Km, o lăţime maximă de 8 Km (7000 ha) şi înălţimi de până la 7 - 9 m.

     Populaţia satului este formată din ucraineni (aproximativ 490 de locuitori, comparabil cu Crişanul), oameni gospodari şi ospitalieri, care se ocupă în principal cu pescuitul. În Delta Dunării trăiesc aproximativ 15 000 de locuitori de naţionalităţi diferite: 80%- români, 10% lipoveni, 10% ucraineni. Între ucraineni şi lipoveni există diferenţe foarte clare de limbă, obiceiuri, traditii şi chiar de înfăţişare fizică. Dialectul folosit de locuitorii Caraormanului este foarte apropiat de limba ucraineană şi poate fi întâlnit în localităţile: Sfântul Gheorghe, Crisan, Murighiol, Letea. Suprafaţa întinsă a grindului pe care este aşezat satul a permis ca pe lângă principala sursă de venit; pescuitul, să mai fi posibilă şi creşterea vitelor, care a atins punctul culminat in ani 87"-89", când populaţia de bovine depăşea 2000 de capete.
      După Revoluţia din "89, distrugerea intenţionată a acestui sector al agriculturii şi preţul peştelui care a crescut ameţitor in ultimul timp, i-au deteminat pe săteni să se orienteze spre pescuit, renunţând la creşterea vitelor, care a devenit o ocupaţie neprofitabilă.
     Caraormanul este un sat "aerisit", cu grădini mari şi gospodării înstărite.
     Specific satelor din Delta sunt casele cu acoperişul din stuf, care au un farmec rustic aparte. Fiind cea mai întinsă zona compactă de stufărişuri din lume, în Delta Dunării stuful este foarte utilizat ca material de construcţie pentru acoperişuri, garduri şi alte anexe gospodăreşti.
     Punctele de interes turistic din apropierea Caraormanului sunt:
     Dunele de nisip din apropierea satului, care prin peisajul deşertic fabulos constituie una din cele mai căutate atracţii;
                 Pădurea Caraorman: este o pădure de stejari, care prin prezenţa unei specii de liane şi a altor plante agăţătoare conferă acestei păduri un aspect subtropical. În 1940 a fost declarată momument al naturii;
     Locurile de pescuit sportiv din apropierea Caraormanului:
    Plaja din Caraorman: lipsa curenţilor, apa limpede şi nisipul foarte fin fac din "Fazenda beach" un loc foarte interesant;
    Cherhanaua Caraorman: este locul unde se colectează cantităţi impresionante de peşte prins de pescarii localnici, capturi record, etc;
    Şantierul: rămâne ca o mărturie a planurilor dictatorului Ceauşescu de integrare a Caraormanului în sistemul economic naţional.

Canalul Crisan-Caraorman: Acest canal a fost finalizat la inceputul anilor '80 si facea parte dintr-un proiect foarte ambitios de transformare a Caraormanului intr-un centru economic major pentru Delta. Pozitia aproape transversala pe directia de curgere a Dunarii, si faptul ca intrarea de pe bratul Sulina sufera un avansat grad de colmatare au dus la existenta unui curent moderat.
     Particularitatea acestui canal consta in existent pe parcursul lui a unor portiuni delimitate foarte clar unde se prind anumite specii de pesti.
     La intersectia cu bratul Sulina in locul unde apele tulburi ale Dunarii se amesteca cu ape mai limpezi se prinde bine somn si salau. Datorita curentului puternic al Dunarii si pozitiei canalului, gura acestuia este continuu colmatat, in mod periodic (2-3 ani) fiind necesare lucrari de adancire a albiei. Procesul de depunere al aluviunilor este atat de puternic incat in decurs de 10 ani a dat nastere unei insulte ce continua sa se extinda.
    Urmeaza intersectia cu canalul Litcov ale carui ape sunt mai limpezi si atrag rapitorii: avat, biban si salau. Incepand din acest loc, pe o lungime de 4-5km, canalul Crisan-Caraorman a fost sapat pe vechea albie a Litcovului. Astfel, pe malul stang unde se afla salcii ce bordau odinioara canalul Litcov, curentul este mai rapid si sapat gropi adanci in care “misuna” somnii. Pe celalalt mal canalul este mai putin adanc, cu o panta lina si cu vegetatie abundente este preferat de crap.
    Intre intersectia cu Litcovul si canalul Iacob, malul stang este mai inalt si fiind adapostit de salcii atrage multi turisti care gasesc aici conditii bune pentru instalarea corturilor. Pe langa somn si crap se poate prinde si stiuca dar cum este tulbure nu se recomanda ca momeala lingurita, ci o montura cu peste viu. Platica si carasul sunt specii care se prind in mod obisnuit dea-lungul intregului traseu al canalului.
   Urmeaza cel mai bun loc de pescuit somn; intersectia cu canalul Iacob. In acest loc s-a format o groapa naturala, foarte adanca (aproximativ 10 m), atat de apreciata de pescarii sportivi incat de vreo 7-8 ani este extrem de greu sa gaseti un loc liber in perioada sezonului de pescuit. Canalul Iacob este scurt (300-400 m), ceea ce face sa fie foarte circulat de pesti in cautare de noi locuri de hranire. Sunt perioade cand pe canalul Iacub se pot prinde crapi de peste 10 Kg si salai foarte frumosi. Iacub este un lac mare, cu multi plauri si care printre alte specii este renumit prin salaul care se prinde in mod regulat in apele sale.
    La o distanta de aproximativ 800 de m fata de canalul Iacub se gaseste intersectia cu canalul Vatafu. Curentul rapid al Vatafului atrage rapitorii, in special salau, avat si biban.
   La 1.5 Km de capat sau, tot debitul este preluat de 2 canale, restul canalului Crisan-Caraorman fiind lipsit de curenti. In acest loc numit de localnici "La transformator" (exista candva un transformator), s-a format o alta groapa adanca unde se pescuieste somn. In acesta tripla intersectie se prinde foarte bine biban si platica. Unul din cele 2 canale duce spre cherhanaua Caraorman si in continuare in lacul Puiu.