Lac

     Lacul Rotund face parte din lacurile ce inconjoara Lacul Gogova. Acesul pe acest lac se face din mai multe puncte, spre exemplu: intrarea sudica dinpre bratul sulina printr-o spartura in dig, intrare vestica din spre centrura mediana a Furtunei, ntrare nord-estica de pe Canalul Sontea-Letea si o alta intrare este de pe Lacul Gorgova in sine.
       Pe acet lac se poate pescui la:caras,crap,somn,rosioara,stiuca,platica,regina,biban,mreana,oblete,somotei

         Lacul Radacinos se afla in apropierea Lacului Gorgova si este de fapt o japsa. Intrarea pe Lacul Radacinos se face de pe Lacul Gorgova sau de pe Canalul Litcov.
        In excursiile organizate pe acest lac veti descoperi minunatiile de nuferi, dar si coloniile de pelicani lebede, pescarusi, egrete etc.
        Iar pentru pescari inraiti pot organiza patide de pescuit la stiuca, biban si caras.

         Lacul Gorgova este un lac mare avand o suprafata de cca 14.0 Kmp. Lacul Gorgova este situat in partea de vest a Deltei Centrale, la vest de Lacul Isacova si la nord de Canalul Litcov. Din punct de vedere al aspectului, Lacul Gorgova este un lac aproape rotund, inconjurat de o salba consistenta de lacuri dispuse atat spre est cat si spre vest.
        De la nord-est catre sud-vest, in estul Lacului Gorgova, primele doua lacuri sunt Lacurile Potcoava si Gorgovat. De la sud-est catre nord-vest, in vestul Lacului Gorgova, intalnim Lacurile Radacinos, Rotund, Fastic, Cuzmantu Mare, Cuzmantu Lat si Cuzmantu Adanc. In total se numara nu mai putin de 8 lacuri adiacente.
        Adancimea Lacului Gorgova este generoasa si constanta, oarecum independenta de cotele apelor Dunarii masurate in Portul Tulcea. Tinanad apa adanca, arareori lacul este colmatat cu vegetatie acvatica, chiar si in lunile de vara. Malurile lacului sunt in genere instufate, exceptie facand palcurile de salcii care marginesc intrarile pe lac.
       Intrarea “clasica” cea mai favorabila pe Lacul Gorgova este de pe Canalul Litcov, aflata in prelungirea spre nord a Canalului Filat.
       In conditii de vreme severa, Lacul Gorgova este un lac foarte periculos intru-cat se monteaza foarte repede, indiferent de directia vantului, gratie formei sale aproape rotunde. In conditiile unei partide de pescuit pe Lacul Gorgova este recomandabila parasirea lacului la aparitia primelor file de vant puternic. Este de notat faptul ca Lacul Gorgova prezinta numai doua solutii de retragere viabile, prima, cea mai usoara, pe Iesirea Sudica care conduce direct catre Litcov iar cea de-a doua, pe Iesirea Sud-Vestica, care impune traversarea Lacului Rotund.

        Lacul Potcoava este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală strictă de tip mixt), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Crișan.
        Rezervația naturală cu o suprafață de 625 ha a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
       Aria naturală reprezintă zonă lacustră (Lacul Babinții Mari, Babinții Mici și Lacul Potcoava) depresionară dintre lacurile Obretinul Mic și Gorgova, în lunca draptă a Brațului Sulina, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră.

Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: stârc roșu, stârc galben, stârc cenușiu, lișiță,  cormoran mic, cristei de baltă, corcodel mic sau țigănuș.

Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: linul și caracuda.

         Lacul Gorgovat este un lac mediu ce se dreprinde din lacul mare Gorgova.
         Accesul pe acest lac se face de pe canalul Livov, de pe lacul Potocoava si de pe Lacul mare Gorgova.
         Pe acest lac se poate pescui la stiuca, biban si caras.
         In timp ce pescuiti sau va plimbati pe acest lac putei admira coloniile de pasari precum pelicani,lebede si cormorani, dar si nuferi .

            Lacul Chiril este un lac cu o suprafata medie, putin adanc unde se prinde foarte bine stiuca la lingurita. In jurul lui se gasesc multe japse cu adancime mica, preferate in special de stiuca. Zona cea mai indicata pentru pescuitul stiuci este in estul lacului in apropierea canalului ce face legatura cu lacul Gorgostel.
Pentru a ajunge la Chiril porniti din Tulcea spre Murighiol. De acolo luati barca cu motor, traversati lacul Uzlina si pe partea dreapta ajungeti la lac. Accesul se face doar cu barca. Este recomandat sa nu va aventurati singuri fara ghid.
           In afara de stiuca se mai poate pescui la:caras,crap,rosioara, platica,regina,biban,mreana,oblete,somotei,avat.
          Ca locuri ce ne-au fost recomandate: golfuletele din partea dreapta a malului, cum intrii pe lac si centrul lacului.

         Lacul Taranova poate fi parcurs in conditii de siguranta pe ape mici de la Intrarea Nordica de pe Canalul Perivolovca pana la Intrarea Nord-Estica. La vest de Intrarea Nord-Estica pe Lacul Taranova,continua insa este complet colmatat cu vegetatie acvatica din aprilie si pana la inceputul lui noiembrie.
        Lacul Taranova, prezinta malurile ferme si impadurite, salciile impreunandu-si coroanele deasupra lacului. Insa inaltimea malurilor este mica, acestea fiind improprii camparii in cazul apelor medii.
        Lacul Taranova este un lac rar parcurs de catre turisti insa ceva mai des de catre stiucari, despre Lacul Taranova circuland o groaza de legende in ceea ce priveste capturile de stiuca. Lacul  Taranova ofera privelisti deosebite, padurea de pe maluri reflectandu-se intr-un mod deosebit in apa limpede a Lacului Taranova, accesibil numai pe ape medii, fiind o oaza de liniste stapanita de nuferi si de pasari

       Lacul Pojarnia se afla in inima Deltei Dunarii, cea mai simpla cale de acces fiind de pe Bratul Sfantu Gheorghe. Intarea pe acest lac se face de pe Lacul Uzlina, numai cu barca.
       Aici se poate pescui la caras,stiuca,biban si crap.

      Lacul Gorgostel este o reminiscenta a unui brat al Dunarii, prezinta si el specii importante de pesti care pot fi prinsi in undita.
      Forma de meandru sta marturie a originii acestui lac, care era candva probabil un brat al Dunarii ce s-a colmatat ulterior. Legatura cu Garla Perivolovca si cu Lacul Chiril, cele doua japse din apropiere, fac ca acest lac sa fie unul din locurile de tranzit ale pestilor.
      Malurile sale sunt invadate de vegetatie, nu exista plauri, iar nuferii de pe margine sunt un argument in plus in favoarea stiucii

          Sistemul lagunar Razim-Sinoe este format din lacuri precum Razim, Goloviţa, Zmeica sau Sinoe. A fost în urmă cu mii de ani un golf al Mării Negre, dar înnisipările l-au transformat într-un lac, cel mai mare din România. Despre Razelm sau Razim se spune că este un lac blestemat. Poartă neagra faimă a unor furtuni nemaivăzute, pornite din senin. Liniştea sa aparentă i-a păcălit pe mulţi, pentru că bărcile temerarilor au fost adesea scufundate de valuri uriaşe, iscate de niciunde. Mulţi au murit înecaţi pe acest lac, de-a lungul veacurilor,nu au putut ieşi la mal şi au pierit, lucru ciudat, în ape a căror adâncime nu este mai mare de trei metri. De aceea lumea spune că Razelmul ar fi blestemat. Pescarii ies zilnic pe lac să prindă peşte dar mereu intră cu teamă în această împărăţie primejdioasă a apelor. Dacă vorbeşti cu oamenii locului îţi vor povesti tot felul de grozăvii: ba de cei 7 tineri de la Tulcea căzuţi sub gheaţă, ba de cei patru înecaţi de acum 3 ani, ba de multe alte nenorociri. Cu respect şi teamă vorbesc mereu localnicii de lacul alături de care îşi împart destinul. Şi originea numelui lui este încă un mister. Turcii i-au zis Razelm dar nimeni nu ştie a-ţi spune cum de otomanii i-au pus acest nume sau ce înseamnă el.  Unii spun însă că celălalt nume, Razim vine de la un revoluţionar rus ortodox care ar fi fost ucis pe malul lacului. Este însă doar o legendă pentru că personajul în cauză, Stepan (Stefan) “Stenka” Razin (Razim) are o altă poveste. Lider al unei răscoale din secolul XVII a cazacilor de pe Don, el a fost arestat în 1671 şi executat la Moscova, în Piaţa Roşie. Nu a murit pe malul lacului dobrogean dar se poate ca mulţi dintre tovarăşii săi de răscoală, refugiaţi prin Dobrogea noastră să fi botezat lacul după numele fostului lor comandant. Cine ştie câte taine poartă Razelmul, lacul acesta despre care oamenii spun că ar fi blestemat.
         Limanul Razim, sau Razelm, este cea mai mare întindere de apă dulce din România. Zona numită în antichitate Halmyris vrăjeşte prin măreţia peisajului, gingăşia florilor şi sălbăticia vieţuitoarelor. Complexul Lagunar Razim – Sinoe cuprinde Lacul Razelm, în suprafaţă de 71.500 ha (din care fac parte depresiunea Razelm Goloviţa, grindul Periteasca, grindul Lupilor) şi Lacul Sinoe, delimitat între grindul Lupilor, Marea Neagră - podişul Dobrogei, în suprafaţă de 16.500 ha. În zona Lagunei Razim-Sinoe se găsesc 10 din cele 20 de arii strict protejate ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Autorii au citat lucrarea „Delta Dunării rezervaţie a biosferei“, semnată de Petre Gâştescu şi Romulus Ştiucă. Sărături Murighiol (87 ha) – Această zonă este situată în afara limitei ARBDD, între localităţile Murighiol şi Plopu, fiind delimitată la est de localitatea Murighiol, la sud, de şoseaua Plopu-Murighiol şi la vest şi nord, de dealurile Murighiol. Lacul Sărături Murighiol este situat în terasa Dunării, are o lungime de circa 2 km şi o lăţime maximă de 500 m. Este singurul loc din România unde se găseşte o colonie de pescăruş cu cap negru, care cuibăresc pe micile insule din lac. Tot aici întâlnim pescăruşul râzător, chira de baltă, câteva perechi de piciorong, prundăraş de sărătură, raţa cu ciuf, cioc întors . Datorită salinităţii apei, lacul îngheaţă numai în perioadele de iarnă cu temperaturi foarte scăzute şi pe perioade scurte, fapt ce transformă acest areal într-un important spaţiu de hrănire pentru gârliţe, lebede şi pentru numeroase păsări de mal. Insula Popina (98 ha) este un martor de eroziune calcaros din uscatul nord-dobrogean, situat în nordul Lacului Razim, cu o altitudine de 4m.                Dintre plantele identificate, 38 de specii au fost semnalate pentru prima dată pe teritoriul RBDD după anul 1990. Privitor la spectrul faunistic, au fost identificate cca 200 specii de insecte. Pe faleza stâncoasă, Insula Popina adăposteşte o numeroasă populaţie a şarpelui de apă, iar dintre cele 130 de specii de păsări semnalate, 17 cuibăresc aici, pe faleza de loess. Primăvara, când vegetaţia este săracă şi pitică se pot întâlni păsări de mlaştină (codobaturi venite din Congo), păsări de pădure: privighetoarea roşcată, presura cap negru, ciocârlia de Bărăgan etc. Izvoarele uşor mezotermale care apar pe ţărmul nordic al insulei (încă nestudiate) conferă acesteia un plus de interes ştiinţific. Fauna de nevertebrate cuprinde rarităţi ca păianjenul veninos "văduva neagră" şi miriapodul gigant. Insula Popina constituie un loc important de popas al păsărilor migratoare, călifarul alb şi vânturelul roşu. FOTO Rezervaţia Delta Dunării Sacalin – Zătoane (21.410 ha) – Situată în estul unităţii Dranov, se caracterizează printr-o succesiune de grinduri marine mai tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul marin, la care se ataşează fosta Insulă Sacalin, în prezent, peninsulă prin alipirea părţii nordice cu spaţiul deltaic. Este delimitată în est sud-est de apele marine, parţial de grindul Crasnicol şi de alte câteva grinduri mai mici în vest nord-vest, iar în sud-vest de canalul Perişor.
           Grindurile sunt acoperite cu vegetaţie de pajişti. Cordoanele litorale, puţin consolidate, alternează cu depresiuni, canele, unele cu circulaţie a apei mai puţin activă (Lejai, Crasnicol) dar şi cu circulaţie activă (Canalul Buhaz-Zăton). Lacurile, cele din interiorul zonei protejate, dar şi cele de la ţărm (Zătonul Mare, Zătonul Mic), datorită abraziunii marine îşi lărgesc continuu legătura cu Marea Neagră. Această arie extinsă se caracterizează prin multe tipuri de habitate, dominate de stufăriş şi păpuriş. Au fost identificate peste 150 de specii de alge şi circa 300 de specii de plante superioare, acestea formând aproximativ 85 de asociaţii vegetale. Dintre plantele superioare, Eclipta alba a fost semnalată în România pentru prima dată. Această zonă strict protejată are o importanţă deosebită din punct de vedere avifaunistic atât ca loc de pasaj în timpul migraţiilor, cât şi a prezenţei în aria Lejai a unei colonii de pelicani de circa 400 de perechi de pelicani creţi şi circa 100 perechi de pelicani comuni. De asemenea, pe Gârla Turcească se mai formează o colonie cu circa 100 perechi de egrete mici şi circa 50 perechi de stârci de noapte. Lacurile reprezintă condiţii bune pentru cuibăritul lebedei mute şi pentru hrana speciilor limicole, abundente aici şi pe Insula Sacalin, unde se află şi cea mai mare colonie de chire de mare. Periteaşca – Leahova (4.125 ha) Este situată între complexul lagunar Razim-Sinoe şi litoralul marin şi reprezintă un mozaic de grinduri şi lacuri puţin adânci (Periteaşca, Coşna, Pahane-Rânec, Leahova), aflate într-un proces de continuă îndulcire după închiderea Gurii Portiţa şi consolidarea plajei litorale. În această arie protejată au fost identificate 45 de specii de alge şi circa 70 de specii de plante superioare, unele de interes comunitar. Pe litoral au fost identificate peste 100 de specii de insecte un fluture descris prima dată pentru ştiinţă. Tot în această arie protejată există circa 30 specii de peşti, una descrisă prima dată ştiinţific, 10 specii sunt comune pentru deltă. Speciile de amfibieni şi reptile sunt reprezentate prin populaţii numeroase. Dintre cele 180 de specii de păsări înregistrate, mai mult de jumătate cuibăresc aici. Aria deţine o deosebită importanţă ornitologică, prin faptul că aici, staţionează pentru hrănire şi popas numeroase păsări precum gârliţe, gâsca cu gât roşu, pelicani, raţe, călifari etc. Pe insula Bisericuţa, insulă calcaroasă, cuibăresc circa 26 exemplare de călifar alb. FOTO Rezervaţia Delta Dunării Capul Doloşman (125 ha) Aria protejată este reprezentată de extremitatea estică a promontoriului Doloşman – Podişul Babadag, cu o altitudine de 57 m, constituit din calcare cretacice cu o faleză marină fosilizată. Se găseşte în apropierea localităţii Jurilovca şi cuprinde amplasamentul ruinelor cetăţii greco-romane Orgame/Argamum.
           Aici se găsesc circa 160 de specii de insecte, dintre care s-a identificat şi un coleopter endemic (Prosocuris phelandrii). Baza falezei calcaroase adăposteşte pe toată lungimea o populaţie numeroasă a şarpelui de apă, iar în arbuştii şi vegetaţia ierboasă trăieşte guşterul vărgat. De asemenea, atât pe platou, cât şi în fisurile falezei trăieşte şarpele rău, însă puţin numeros. Dintre cele circa 70 de specii de păsări, 9 sunt cuibăritoare: drepneaua neagră, rândunica, lăstunul de mal, vrabia de câmp, pescărelul albastru, vânturelul roşu, cucuveaua şi buha mare. Mamiferele sunt reprezentate prin 13 specii dintre care 8 sunt comunitare, inclusiv dihorul de stepă. Grindul Lupilor (2.075 ha) Aria protejată este situată în sudul rezervaţiei, în complexul lacustru Razim-Sinoe, fiind delimitată la nord-vest de Lacul Zmeica, la est, sud şi sud-est de Lacul Sinoe, la vest de Canalul 2 iar la nord, de Lacul Goloviţa. Datorită poziţiei sale, a cotelor de relief reduse (0,5 – 1,5 m altitudine) şi a solurilor nisipoase de origine marină în partea nord-estică sunt specii lemnoase (sălcioara, cătina galbenă, salcie şi o plantaţie de pini). Dintre cele 300 de specii de plante identificate, 3 sunt de interes, 27 de specii au fost semnalate pentru prima dată în RBDD după anul 1990, iar 4 pentru România. Sunt, de asemenea, 169 de specii de insecte, din care lăcusta Saga pedo este de interes comunitar, 59 de specii au fost semnalate pentru prima dată după 1990 în RBDD, 10 specii semnalate pentru prima dată în România şi o specie descrisă în premieră pentru ştiinţă (Grospillus app.).
           Grindul este un loc bun pentru depunerea pontei ţestoaselor de apă. Grindul Lupilor reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrănire a păsărilor, îndeosebi în perioada migraţiei de toamnă, când zona devine o concentrare impresionantă a faunei ornitologice şi, în special, o oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe). În apele lacurilor limitrofe are loc reproducerea naturală a peştilor (43 de specii), printre care crap, şalău, plătica etc. De asemenea, dintre cele 20 de specii de mamifere, se găseşte şi o populaţie foarte mică de bursuc foarte rar întâlnită. Iarna, când lacurile Razim şi Sinoe sunt îngheţate aici vin haite de şacal auriu, migrate din sudul Europei. Istria – Sinoe (400 ha) Este situată în complexul lacustru Razim-Sinoe, în extremitatea nord-estică a grindului Saele. Cuprinde promontoriul constituit din şisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria şi are o lungime de circa 6 km şi o lăţime cuprinsă între 1,3 km spre nord-est şi 300 m spre sud-vest. Zona este caracterizată printr-o mare varietate de plante. Dintre cele 7 specii de reptile întâlnite, fac parte şopârla de iarbă, şarpele rău, broasca ţestoasă de uscat. De asemenea, broasca de pământ siriacă este numeroasă. Grindul reprezintă un important loc de pasaj pentru circa 290 specii de păsări, iar dintre acestea o treime cuibăresc aici. Zona are şi o importanţă arheologică deosebită, în partea ei nordică aflându-se ruinele Cetăţii Histria. FOTO Rezervaţia Delta Dunării Grindul Chituc (2.300 ha) Aria strict protejată este situată în limitele complexului lacustru Razim-Sinoe, ocupând partea nordică a grindului Chituc. Se caracterizează printr-o succesiune de cordoane, dune şi lacuri, cu preponderenţa acestora din urmă, orientate pe o direcţie piezişă faţă de linia ţărmului şi cu o dispunere în evantai. Au fost semnalate 4 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 315 specii de păsări, grindul Chituc fiind un important loc de pasaj pentru păsările migratoare. Tot aici au fost identificate 14 specii de mamifere.
            Zona este bine conservată, principala ameninţare fiind pătrunderea speciilor invazive şi extinderea utilizării plajei pentru turism. Insula Ceaplace (117 ha) este situată în partea de nord a lacului Sinoe şi este unul din cele trei locuri din România care găzduiesc colonii de pelicani creţi. Are o suprafaţă totală, incluzând luciu de apă, de 117 ha, iar suprafaţa aproximativă a insulei este de 0,6 ha. Aria include Insula Ceaplace, respectiv o suprafaţă înconjurătoare a acesteia constând din luciu de apă a lacului Sinoe, până la o distanţă de aproximativ 1 km de centrul ariei. Zona găzduieşte două habitate prioritare: ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea şi lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Megnopotamion sau Hydrocharition. Insulele Prundul cu Păsări (187 ha) Zona este situată în partea de sud-vest a Lacului Sinoe şi este formată din două insule de circa 1,4 ha şi o suprafaţă înconjurătoare a acestora constând din luciu de apă a lacului Sinoe, până la o suprafaţă de aproximativ 1 km de centrul ariei. Insulele Prundul cu Păsări găzduiesc o colonie mixtă de păsări dintre care de importanţă majoră menţionăm lopătarul şi pelicanul creţ, până în prezent fiind înregistrate mai multe tentative de cuibărire ale acestei specii. Insulele sunt şi un important loc de popas pentru pelicanul comun şi pentru alte specii (în special păsări acvatice) cu statut de conservare nefavorabi.